distrugere, distrugeri substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) distruge și rezultatul ei.
sinonime: nimicire năruire pustiire ruinare
distruge, distrug verb 1. A face să nu mai existe (stricând, spărgând, dărâmând etc.).
sinonime: nimici, ruina
1.1. tranzitiv reflexiv figurat A face să-și piardă sau a-și pierde întreaga avere, întreaga sănătate, întreaga liniște sufletească etc.