desființare, desființări substantiv feminin 1. 1. Acțiunea de a desființa și rezultatul ei.
sinonime: abrogare anulare distrugere nimicire suprimare înlăturare
antonime: înființare
1.1. figurat Moarte.
sinonime: moarte
desființa, desființez verb 1. A face ca ceva să nu mai existe.
sinonime: distruge nimici suprima
antonime: înființa întemeia
1.1. A abroga, a anula un contract, o convenție etc.
sinonime: abroga anula
Provine din: des (prefix)+ Fi [limba latină sum, *fui, *fire (= fieri)] +inta